CHALAZIOM LA OCHI:
1. ceaiul de sulfina (infuzie). Cu un tampon de vata imbibat in ceai se sterge pleoapa ochiului afectat de
doua ori pe zi. Dupa fiecare operatiune, se pune in ochiul respectiv cate o picatura de ceai. Tratamentul
dureaza trei saptamani.
2. un tratament naturist simplu si eficient, de la chinezi. Acest tratament consta, in principiu, in inteparea
superficiala a varfului urechii, pentru a provoca o usoara sangerare. Iata cum se procedeaza: pacientul se
asaza comod pe un scaun. Varful urechii de pe partea afectata se maseaza usor cu degetele, spre a spori
aportul de sange in acel loc. Se dezinfecteaza apoi varful urechii cu un tampon de vata inmuiat in spirt
medicinal, dupa care se inteapa varful urechii cu un ac de seringa, la o profunzime de circa 1 milimetru
(se va evita inteparea mai profunda, pentru a nu leza cartilajul urechii). Regiunea din jurul intepaturii se
apasa bland cu degetele, pentru a stimula scurgerea catorva picaturi de sange (apasarea continua pana
cand sangele se opreste de la sine sau pana cand sangele scurs devine deschis la culoare). Sangele scurs se
sterge usor cu un tampon de vata inmuiat in spirt medicinal. In cursul acestui procedeu, pacientul este
solicitat sa clipeasca des ochiul afectat. La sfarsit, zona de tratament este dezinfectata din nou cu spirt
medicinal. Pacientul nu-si va atinge leziunea produsa, spre a evita infectarea. Tratamentul se aplica o data
la doua zile. De obicei, 1-3 tratamente (rareori mai mult) sunt suficiente spre a se obtine vindecarea
completa. Cred ca este inutil sa adaug ca terapeutul trebuie sa aiba mainile foarte curate, bine spalate cu
apa si sapun si dezinfectate cu spirt. In cursul tratamentelor, pacientul va evita consumul de alimente
picante si va mentine o buna igiena a ochilor. Tratamentul descris este eficient nu numai pentru
chalaziom (chist tarsal), ci si pentru alte afectiuni ale ochilor, cum sunt urciorul (atat cel in stadiul
presupurativ, cat si cel in stadiul supurativ), conjunctivitele de orice fel si in alte boli infectioase si
inflamatorii acute ale ochilor. Acest tratament reduce inflamatia, imbunatateste circulatia sangelui la
globul ocular si la tesuturile perioculare, normalizeaza numarul de celule albe din sange, stimuland
capacitatea proprie de lupta a sistemului imunitar din organism si ducand la o vindecare rapida. Este un
tratament foarte simplu, fara riscuri si care nu provoaca durere, fiind, asadar, usor acceptat de catre
pacient. Nu este nevoie ca terapeutul sa fie neaparat specialist in acupunctura. Nu este nevoie sa se
foloseasca pentru intepare, ace speciale. Se folosesc doar ace obisnuite de seringa, sterile (se procura din
farmacii).
CUM SE TRATEAZA HEMANGIOAMELE PE FICAT:
Tratamentul este urmatorul: -Ceai de pedicuta - se fierb 250 ml apa, se toarna peste o lingurita de planta
si se lasa 10 minute sa se infuzeze. Se beau o cana dimineata si una seara, cu o jumatate de ora inainte de
masa. -Ceai de obligeana - o lingura de radacina maruntita se pune seara la macerat in 250 ml de apa
rece. A doua zi dimineata se strecoara, se incalzeste pe baie de abur si se bea cate o inghititura inainte si
dupa mesele principale, cu o jumatate de ora, adica de sase ori pe zi (la fiecare masa o inghititura inainte
si una dupa). -Ceai de urzica - o lingurita de planta se opareste cu o cana de apa, se lasa 10 minute la
infuzat, apoi se strecoara si se bea pe parcursul zilei (eu mi-am facut cantitati mai mari de ceai de urzica,
pe care le-am baut in loc de apa). -Comprese cu coada-calului - doi pumni de planta se pun intr-o sita,
deasupra unei oale in care se fierbe apa, astfel incat planta sa fie atinsa numai de aburi. Cand se inmoaie
si devine fierbinte, se pune intr-o carpa de bumbac sau tifon, apoi se aplica pe locul ficatului, acoperind-o
cu un prosop si cu un fular de lana. Dupa aceea, va bagati in pat, unde stati bine acoperita (daca se poate,
toata noaptea). Tratamentul acesta l-am tinut trei luni, dublat si de urmatorul regim: multa urda de vaca,
iaurt, paine prajita, foarte putina carne fiarta si foarte multe fructe.
CURA DE DEZITOXICARE:
Se iau 6 crengute de mur de padure, fiecare din ele avand cam 60 cm lungime. Se taie crengutele
marunt (ca ceapa) si se pun la fiert intr-o cratita, cu 6 litri de apa. Se fierb circa 3 ore, la foc mic, fara
capac, pana cand fiertura ajunge la jumatate (3 litri). In timp de doua zile, se bea toata cantitatea. Pentru a
se verifica efectul retetei, toata urina din aceste zile se aduna intr-un borcan mare. Pe fundul lui, se vor
vedea cu ochiul liber nisipul si celelalte substante eliminate.
CURATIREA RINICHILOR:
Se iau 6 crengute de mur de padure, fiecare din ele avand cam 60 cm lungime. Se taie crengutele
marunt (ca ceapa) si se pun la fiert intr-o cratita, cu 6 litri de apa. Se fierb circa 3 ore, la foc mic, fara
capac, pana cand fiertura ajunge la jumatate (3 litri). In timp de doua zile, se bea toata cantitatea. Pentru a
se verifica efectul retetei, toata urina din aceste zile se aduna intr-un borcan mare. Pe fundul lui, se vor
vedea cu ochiul liber nisipul si celelalte substante eliminate.
DURERI DEGETE:
15 bai la picioare, timp de 30 de minute, cu ceai din urmatorul amestec de plante: cimbru, coadasoricelului,
frunze de nuc, frunze de mesteacan, tataneasa, urzica, fructe de tuia. Dupa baie, ungeti-va
degetele cu o alifie facuta in casa, dupa urmatoarea reteta: luati 100 g untura de porc, 100 g unt, 100 ml
ulei de floarea-soarelui, 150 g rasina de brad si 150 g ceara de albine, pe care le incingeti bine intr-o
tigaie. Cand sfaraie, puneti un pumn de amestec de plante (galbenele, tataneasa, coada-soricelului,
rostopasca) si lasati tigaia acoperita cu capac pana a doua zi. Dimineata, incingeti tigaia din nou,
strecurati bine prin tifon pus in trei straturi si puneti alifia obtinuta in borcane, la frigider. Peste noapte,
puneti comprese cu amestec de tinctura din plantele amintite anterior sau cataplasme caldute cu plantele
rezultate de la ceaiul pentru baie.
ECZEMA:
amestec din doua parti infuzie de galbenele, rostopasca, coada-calului si coada-soricelului (daca nu gasiti
toate plantele, macar galbenele si rostopasca) si o parte apa sarata, in concentratie moderata. Umeziti cat
mai des zona afectata de boala.
ECZEMELE SI INFECTIILE INSOTITE DE MINCARIMI:
se folosesc urmatoarele plante: urzica ( frunze) - 40-50 g, galbenele (flori) - 25-30 g, rostopasca (partea
aeriana cu frunze) - 5-10 g. Se face o infuzie in aproximativ doi litri de apa si se spala locul afectat cu
infuzie calda de doua ori pe zi, timp de 3-4 zile. Apoi se continua tratamentul inca 2-3 zile cu ceai de
pelin, care se prepara din o lingura de planta la 1-2 litri de apa. Aplicatiile externe se pot face alternativ.
Tratamentul nu se face mai mult de 6-7 zile, deoarece pelinul si rostopasca in supradoze sunt toxice.
Vindecarea se obtine in circa o saptamana.
ESCARELELE:
ESCARELE
Suferinta bolnavilor tintuiti la pat
Suntem multi cei care in familiile noastre, ale rudelor apropiate sau printre vecini avem in ingrijire
bolnavi tineri, dar mai ales batrani, care in urma unor diverse accidente, operatii chirurgicale ori boli
cronice degenerative, nu mai pot parasi patul. Dupa un timp mai indelungat sau uneori, doar dupa cateva
zile, daca cei din jur nu au controlat zilnic starea pielii celui aflat in suferinta la pat, sau au ignorat
aparitia unei pete rosietice si sensibil dureroasa la palpare, se instaleaza escarele: niste plagi zemuinde,
deschise, care amplifica mult costurile de ingrijire, dar mai ales intensifica chinul bolnavului. Pe masura
ce vremea trece, durerile devin insuportabile, iar complicatiile pot lasa urmari dificil de indreptat (infectii
in os - osteite - retractii si scurtari de tendoane, muschi sau leziuni ale nervilor), ce necesita repetate
spitalizari, pentru lungi tratamente cu antibiotice si operatii, ce nu totdeauna aduc vindecarea.
Ce sunt escarele de presiune (de decubit)?
Sunt un tip special de leziuni ulcerative, ce iau nastere prin perturbarea irigarii cu sange si a
nutritiei tesuturilor, ce apar la pacientii nevoiti sa stea mult la pat (persoane in varsta, in special cei cu
leziuni ale nervilor, maduvei spinarii, paralizati, muribunzi, debilitati sau cei carora le lipseste complet
stratul de grasime de sub piele). Aceste leziuni ulcerative apar indeosebi la pielea ce acopera sacrul si
soldul, dar escarele de decubit pot aparea si la ceafa, urechi, coate, calcaie, pe spate ori la glezna, la
maleole.
Cum se pot trata si preveni escarele?
Masurile ce trebuie luate depind de intinderea escarei, de prezenta complicatiilor si, de asemenea, de
starea generala a bolnavului si a bolilor asociate. Conditia materiala a familiei ce are in grija un asemenea
bolnav este si ea importanta, deoarece cheltuielile nu sunt deloc neglijabile, iar spitalizarile sunt lungi si
repetate. Unde este posibil, bolnavul este spitalizat, dar in multe cazuri, tratamentul se continua acasa, in
conditii adesea precare pentru un bolnav. Tratamentul local al unei plagi cronice trebuie sa tina seama de
ecosistemul bacterian al plagii, evitand folosirea antisepticelor sau antibioticelor locale. In plaga exista o
cantitate redusa de germeni, care nu impiedica cicatrizarea, ba din contra, printr-o reactie de inflamatie,
asigura curatirea plagii. Curatirea aceasta se poate face la inceput chirurgical, eliminand partile
devitalizate. E bine ca procedura sa fie executata de-o asistenta (infirmiera) la patul bolnavului, cu o
pensa, fara anestezie, fiind o procedura nedureroasa, ce trebuie facuta repede, fara sangerare. Aceasta
curatire mecanica limiteaza riscul infectiei. Curatirea se face in mediul umezit, prin comprese cu ser
fiziologic, schimbate de trei ori pe zi. (La preturi foarte ridicate, exista multe pansamente - hidrocoloide,
alginate, hidrogele, pelicule-film - ce tin plaga umezita.) Este foarte bun serul fiziologic, daca este folosit
de mai multe ori, zilnic. Important: umiditatea plagii trebuie mentinuta (evitandu-se formarea crustei)
pana la o completa epitelizare (adica nasterea unei pielite foarte subtiri, ce precede cicatricea).
Curatarea escarei
Utilizarea antisepticelor si antibioticelor este contraindicata. Antibioticele locale, in particular
(neomicina, gentalina), favorizeaza selectarea germenilor si implica riscul alergiei. Antisepticele (iod,
clorhexidina s.a.) sunt raspunzatoare de citotoxicitate, ce poate intarzia cresterea celulelor si cicatrizarea.
Escarele pot fi spalate cu apa nesterila, fara antiseptic, ca sa se elimine materiile organice ce pot murdari
(urina, fecale). Utilizarea manusilor ori a compreselor sterile nu este necesara, pentru ca plagile sunt deja
colonizate, insa este necesara o igiena perfecta. In escarele de stadiul I - roseata persistenta, dar fara
ulcerarea pielii - trebuie respectate masurile preventive: schimbarea pozitiei corpului la fiecare doua-patru
ore, indreptarea cutelor lenjeriei de pat, un foarte usor masaj si miscari pasive. In stadiul incipient, aceste
masuri sunt foarte importante. Pielea fragilizata isi revine, tratamentul fiind rapid si eficace. Tratamentul
escarei de gradul IV (leziunea este neagra si uscata, neagra si umeda sau galbena) este recomandabil sa fie
inceput la spital si continuat la domiciliu, apeland la paturi si saltele umplute cu aer sau cu apa, produse
speciale (in lipsa, se pot folosi si cele de plaja, cu lenjerie adaptata si curatata regulat). Aceste suporturi,
ce asigura o aerosuspensie, sunt mult folosite pentru ca repartizeaza mai eficient presiunile exercitate
asupra escarei, evitand si riscul unor retractii ale tendoanelor. Schimbarea regulata a pozitiei corpului este
foarte importanta. Incontinenta de urina si/sau fecale favorizeaza fenomenul de macerare a pielii.
Temporar, punerea unei sonde vezicale poate fi necesara in unele situatii (o complicatie cu insuficienta
cardiaca, o infectie) cand trebuie urmarita urina, aspectul si cantitatea. Tratamentul durerii se face in
raport direct cu nivelul pragului de suportabilitate. Ea trebuie evaluata regulat la schimbarile de pozitie si
cand se intervine in plaga pentru curatirea ori schimbarea compreselor. Pentru atenuarea durerilor, se
poate recurge la Piafen, Algocalmin, Paracetamol, derivati de codeina, iar cand se umbla la plaga, poate fi
nevoie de preparate mai puternice: Fortral etc. Prevenirea scurtarii tendoanelor si muschilor se face prin
kinesiterapie, miscari pasive si active, la care se adauga medicamente ce relaxeaza muschii (Clorzoxazon,
Midocalm).
Infectia escarei se manifesta prin aparitia in jurul plagii a unei inflamatii dureroase (inrosire,
umflatura, basicare), iar ganglionii din vecinatate se tumefiaza si devin durerosi. Sursele de infectie pot fi
urina sau fecalele. Infectia escarei se poate propaga la osul din vecinatate (osteita), situatie care intarzie
cicatrizarea. Infectia plagii si osteita necesita un tratament prelungit cu antibiotice si medicamente
mineral-vitaminice, ce cresc rezistenta organismului. Sunt in curs de evaluare tratamente noi (aplicarea
unei presiuni negative sau o stimulare electrica asupra escarei), care vor schimba radical evolutia plagilor
cronice. Nu sunt de nesocotit nici spalaturile cu ceai de tataneasa (Plafar), care poate fi si baut, precum si
compresele (reamintesc, crusta trebuie permanent umezita ca sa nu crape, situatie ce intarzie cicatrizarea).
Crusta mai poate fi umezita cu solutie de sare 2,5ä (o jumatate lingurita de sare la un litru de apa fiarta si
apoi racita), oblojita cu frunza de varza dulce strivita, timp de 3-5 ore, dupa care se aplica comprese cu
ceai de tataneasa. Preocuparea pentru nutritia bolnavului cu plaga cronica este de maxima importanta.
Aportul caloric (suplimentarea de proteine si vitamine), ca si hidratarea sunt esentiale pentru vindecare.
Aceasta recomandare este foarte temeinic documentata stiintific. (Daca exista posibilitati materiale,
aportul unei asistente dieteticiene este foarte important.) Indiferent pe ce cale, trebuie asigurate 35 de
calorii pe kg corp zilnic, din care jumatate sa fie asigurate din proteine. Cand se constata un deficit de
vitamine, unii cercetatori recomanda un aport de vitamine de cinci ori mai mare decat dozele zilnice
normale. Ingrijirea suferindului cu plagi cronice, batran sau tanar, cere multa rabdare, dar si mai multa
dragoste!
Doctorul Natura vindeca tot
Apele minerale de la Baile Olanesti
Daca suferiti de rinichi, de stomac si ficat, de plamani, de bronsite, reumatisme si alergii pe care le
tarati dupa dvs. de ani si ani, duceti-va la Baile Olanesti. Apele minerale care izvorasc in judetul
Valcea fac adevarate minuni
Salba de statiuni balneoclimaterice din judetul Valcea se numara printre cele mai renumite din
Europa si din lume. Dar intre toate, apele de Olanesti fac adevarate minuni. Multi dintre cititorii nostri
ne-au semnalat vindecari aproape miraculoase, asa ca subiectul ne-a trezit interesul si iata-ne la fata
locului, vorbind despre proprietatile apelor terapeutice si indicatiile lor cu d-l dr. Stoianovschi Zenobie,
medic primar de balneo-fizioterapie in statiunea Baile Olanesti.
- D-le doctor, care este istoria Olanestiului?
-Este cunoscut faptul ca Baile Olanesti este o statiune cu o vechime pierduta in negura vremurilor.
Apele minerale care izvorasc de sub muntii Gerea, Folca si Caprareata au fost analizate inca de prin 1830,
cand li s-a dat si girul terapeutic impus de prezenta masiva a iodului in compozitia lor. In 1873, apele de
Olanesti s-au afirmat pe plan international, fiind premiate cu aur la diverse expozitii si simpozioane de
specialitate, statiunea capatand statutul de "vedeta". Asta pana in 1895, cand o rupere de nori si o mare
inundatie i-au astupat izvoarele, statiunea de-abia afirmata cazand in uitare. Dupa primul razboi mondial,
o data cu recaptarea izvoarelor minerale, Olanestiul si-a reluat locul de frunte in randul statiunilor
balneoclimaterice.
-Ce este atat de special in apele de Olanesti?
-La Olanesti sunt peste 30 de izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, slab
iodurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, oligominerale, hipotone, izotone - folosite pentru cura
de ingestie (interna). Pentru cura externa exista ape speciale: hipertone, sulfuroase si sodice. Trebuie sa
subliniez ca proprietatile terapeutice ale apelor de Olanesti sunt potentate de aerul ozonat, puternic
incarcat cu ioni negativi si de climatul de crutare conferit de altitudinea la care este situata statiunea.
-In ce boli se recomanda cura cu ape?
-Apele de Olanesti si-au dovedit eficienta terapeutica in tratamentul urmatoarelor boli: - afectiuni
ale rinichilor si cailor urinare (infectii urinare, litiaza renala, microlitiaza urinara); -afectiuni ale tubului
digestiv si ale glandelor anexe (hepatita cronica, diskinezii biliare, litiaza biliara, ulcer gastric si
duodenal, gastrite cronice, pancreatite cronice, colite de fermentatie sau de putrefactie etc.); -afectiuni
respiratorii (bronsite cronice, astm bronsic infectios sau infecto-alergic etc.); -afectiuni dermatologice
(eczeme cronice, alergodermii, micoze etc.); - boli de nutritie (guta, diabet, obezitate, dislipidemii) si
metabolism; -boli ORL; -boli alergice (alergii cutanate, digestive, medicamentoase etc.); -boli asociate
(afectiuni reumatismale degenerative, abarticulare, boli profesionale, afectiuni endocrine).
-In ce consta tratamentul?
-Tratamentul balnear cuprinde atat balneatia interna (cura cu ape minerale), cat si balneatia externa
(bai cu ape minerale). De asemenea, ca un supliment al balneatiei interne, facem si injectii cu ape
minerale pentru cazuri mai grave - afectiuni dermatologice sau astm bronsic. Rezultatele sunt foarte bune.
Aceste injectii se fac de foarte mult timp si au fost realizate in urma unor studii facute la Institutul
National de Balneologie si Recuperare Medicala. Ele se administreaza subcutanat, intramuscular sau
intravenos, in functie de boala pacientului. De remarcat este faptul ca apa este sterila; se injecteaza exact
in forma sub care izvoraste din pamant. In afara de balneatia cu ape, se fac si proceduri standard de
fizioterapie, pentru afectiunile reumatice sau posttraumatice.
-Tratamentul este recomandat pentru orice varsta?
-Bineinteles. Tratamentul balnear este bun atat pentru oamenii in varsta, cat si pentru copii. Chiar
s-au facut unele statistici care au aratat ca numai in sectorul alergiilor circa 30% din populatie este
afectata, in special copiii. Or, la Olanesti, alergiile se trateaza spectaculos.
- Stiu ca locurile de cazare in statiune sunt proprietatea unor ministere sau sindicate. Cum pot
ajunge solicitantii sa beneficieze de un tratament balnear la Baile Olanesti?
-Solicitantii biletelor de tratament balnear se vor adresa Ministerului Muncii si Protectiei Sociale,
iar biletele pot fi procurate de la oficiile de pensii judetene sau de sector ale Directiei Generale de Munca
si Protectie Sociala. Pentru a beneficia de un bilet, solicitantul are nevoie de urmatoarele acte: buletin de
identitate, cupon de pensie (de stat, agricultor, IOVR), adeverinta de la medicul de familie. Pensionarii
platesc pentru o cura de 18 zile 70% din valoarea pensiei, iar persoanele incadrate platesc 50% din
valoarea salariului. Este bine ca solicitantii sa primeasca indicatia corecta de statiune, sa vina cu un
diagnostic corect stabilit si cu analize medicale recent efectuate.
HELICOBACTER PYLORI IN STOMAC:
-Cu circa 15 minute inainte de mesele principale, de trei ori pe zi, beti cate o cana de suc proaspat de
cartof crud, amestecat cu suc de varza cruda in parti egale. La doza de dimineata, este bine ca dupa ce beti
sucul sa stati culcata 15-20 minute. -Intre mese, de trei ori pe zi, luati cate 20 picaturi de tinctura de
propolis intr-un pahar de apa calda (propolisul si apa nu sunt miscibile, tinctura precipita la contactul cu
apa, asa ca trebuie turnata picatura cu picatura, amestecand mereu, si bauta imediat, altfel tot propolisul
ajunge pe peretii paharului si nu in stomacul dvs.). Se poate creste doza de propolis la 40-50 de picaturi,
de trei ori pe zi. Acest tratament trebuie continuat timp de cel putin trei luni, insotit de regimul alimentar
specific si e bine sa fie reluat toamna si primavara timp de cativa ani.
HIDROCEL LA TESTICUL:
O lingurita rasa de obligeana se lasa peste noapte in 1/4 litru de apa rece. Dimineata se incalzeste si se
strecoara. Din acest lichid se ia cu o jumatate de ora inainte si dupa masa cate o lingurita, deci 6
inghitituri pe zi. -Preparati urmatorul amestec de ceaiuri: 300 g filimica, 100 g coada-soricelului, 10 g
urzica, bine amestecate. Se opareste o lingurita de amestec cu o cana de apa. Ratia pentru o zi este de doi
litri de infuzie. Bolnavul bea, dupa ceas, la 20 de minute cate o inghititura. In acest mod, ceaiul este bine
acceptat de catre stomac. Din ratia zilnica de ceai se scoate cate 1/2 ceasca dimineata, la pranz si seara,
adaugandu-se in ceai o lingura de bitter suedez. Se bea cu o jumatate de ora inainte si dupa fiecare masa.
Ceaiul trebuie pastrat cald, intr-un termos. -Se pun comprese cu coada-calului pe tot abdomenul,
alternativ cu comprese cu bitter suedez (o compresa se umezeste cu solutie de bitter suedez si se aplica,
dupa ce, in prealabil, zona a fost unsa cu alifie de galbenele). Compresele trebuie aplicate cat de des (cate
doua ore dimineata si doua ore seara) si se lasa peste noapte.
INSOMNIE:
somnifer naturist se obtine astfel: se curata 4 mere ionathan, iar coaja se infuzeaza in 250 ml apa, intr-un
vas cu capac (se ridica repede capacul, se rastoarna cojile pregatite pe o farfurioara si se pune capacul la loc).
Se opreste focul, se da vasul deoparte timp de 10-15 minute (cu capacul pus). Se adauga o lingura
rasa de miere. Se consuma cojile de mere ca atare, iar zeama se soarbe incet, din lingura. Toata
operatiunea trebuie sa dureze 45 de minute. Efecte asemanatoare produc merele sau compotul de mere
ionathan consumate seara, inainte de culcare. - O cana de ceai de urzica vie, inainte de culcare, este
adesea un bun somnifer. Masarea puternica a talpilor (cel putin 5 minute fiecare), precum si imitarea
cascatului pana cand apare cel natural, sunt metode de inducere a somnului. Imitarea cascatului este un
bun mijloc de destresare. - Un pahar cu apa in care s-a dizolvat o lingurita de miere, baut cu inghitituri
mici, poate fi un bun somnifer. Evitati mesele bogate dupa ora 18.00. Seara, inainte de culcare, lasati
fereastra deschisa timp de 10 minute. Lipsa somnului intre orele 2.00-4.00 poate indica o oboseala
puternica sau iritarea ficatului, acestea fiind orele de maxima activitate a sa. Digestia proasta sau
acumularea de toxine este, de cele mai multe ori, adevarata cauza a insomniei
=se iau parti egale din urmatoarele plante - musetel, coada-soricelului, sunatoare, busuioc si se amesteca
omogen. Se face o infuzie cu un pumn de plante la un litru de apa. Se beau 3-4 cani pe zi.
LEACURI:
-Suc pentru sufocari - se prepara o infuzie dintr-o lingurita de spin alb, oparita cu 250 ml apa. Se
lasa sa stea 10 minute, se strecoara, apoi se adauga 3 cuburi de gheata si se bea lichidul dupa ce ele s-au
dizolvat.
-Leac pentru picioare obosite - intr-un lighean cu apa calda se dizolva trei aspirine. Se tin picioarele
inauntru, pana ce apa se raceste. Este foarte reconfortant.
-Senzatie de lesin - se umple un pahar cu apa si se inclina in sens invers, ca si cum ai vrea sa dai
altcuiva sa bea, dar bei tu. L-am incercat pe mine si are efect fulgerator.
-Contra otitei - se incalzeste o felie de slanina de porc, neafumata si nesarata, intr-o tigaie, atat cat
sa suporte bolnavul. Apoi se pune intr-o panza curata si se asaza pe urechea bolnava. Se tine capul aplecat
in partea cealalta.
LEUCEMIILE:
Prin leucemie se intelege o inmultire maligna a unor celule din sange - globulele albe (leucocite).
Popular, termenul folosit este de “cancer al sangelui”. Alarmanta inmultire a cazurilor de imbolnaviri din
ultimele doua decenii face sa se vorbeasca despre o “explozie” a leucemiilor, multe dintre ele fiind puse pe
sema iradierii, a accidentului nuclear de la Cernobal. In mod normal, rolul primordial al globulelor albe
este acela de a descoperi si anihila prezenta unor “invadatori” sau a unor agenti agresori din afara
organismului, care pun in pericol sanatatea. In sens larg, aceasta este imunitatea.
Cauza bolii
Originea leucemiilor este laborios cercetata intr-un Progam Global la care participa mii de medici si
biologi din lumea intreaga. Printre cele mai notabile rezultate se afla o descoperire de data recenta:
localizarea genelor, care, prin activare in diferite situatii, initiaza procesul de declansare a bolii. Numite
oncogene, ele sunt localizate in deja cunoscutul cromozom Philadelphia din nucleul celular, banuit de
cateva decenii ca are oarecare implicatii in initierea leucemiilor. La originea bolii se afla deci o structura
genetica, pe care ceva o activeaza intr-un mod negativ.
Ce factori declanseaza leucemiile
Lista “suspectilor” banuiti ca ar putea declansa un proces leucemic e lunga. Cazuistica adunata de-a
lungul timpului plaseaza la loc de frunte radioactivitatea, care, peste anumite doze, poate declansa
leucemia. In sensul acesta, inca si astazi mai apar cazuri noi de boli semnalate in teritoriile afectate de
accidente nucleare, ca de pilda Ucraina (la Cernobal), dar si in teritoriile din nordul Moldovei, unde vantul
a purtat norul radioactiv. Cazuri multiple s-au semnalat si dupa Razboiul din Golf ori, mai recent,
dupa bombardamentele din Iugoslavia. Cei ce locuiesc in preajma unor surse puternic generatoare de
campuri electromagnetice (statii de radio-TV, radar, centrale sau retele electrice de inalta tensiune) sunt
si ei expusi unor virtuale imbolnaviri de leucemie sau altor forme de cancer. Infectiile repetate, mai ales cele
virale, cu anumiti virusi (herpes - 6-7, hepatitic-C, infectiile cu HIV sunt, de asemenea, incriminate in
producerea leucemiilor). Daca la o analiza a sangelui, VSH-ul este mai mare de 30 m.m./h, in mod
repetat, de 2-3 ori intr-un trimestru, acesta este un semnal de alarma care indica existenta unei infectii
susceptibile de a fi leucemica. Aspiratoarele de uz casnic si instalatiile de aer conditionat pot fi si ele
nocive, pentru ca incarca electrostatic particulele de praf din locuinte si automobile. Arsurile intinse,
interventiile chirurgicale si extractiile dentare pot initia un proces leucemic la unii copii debilitati,
supraponderali sau alergici, pentru care un mare pericol il reprezinta si expunerile prelungite la soare ori
alimentatia incorecta. Cunosc numeroase astfel de cazuri de leucemii; de pilda, un copil de 5 ani, care
zilnic primea mancare de varza sau cartofi cu slanina, costita ori sunca; un alt copil, in varsta de 8 ani,
care zilnic, la fiecare din cele trei mese, primea cartofi prajiti cu friptura, ciocolata sau alte dulciuri (era
putin supraponderal si cu amigdalele scoase in urma cu doi ani). Atat copiii, cat si adultii supraponderali
se imbolnavesc mai des. Pe cat posibil, amigdalele si apendicele trebuie pastrate, deoarece isi au rostul lor
in imunitatea naturala a organismului pe toata durata vietii. Factori de risc in leucemii pot fi considerati si
un regim de viata sedentar, hipercaloric, cu multa carne si lipsit de fructe si zarzavaturi proaspete, precum
si poluarea atmosferica, cu mult trecuta peste limitele admise, mai ales in orasele mari, ca Bucurestiul,
care nu-si protejeaza zonele verzi.