ANALIZE RADIESTEZICE ALE URGENTELOR
(continuare din 24.11.1998)
Radiestezia are eficienta in PREVENTIE...si nu trebuie sa se ajunga in starea de URGENTA
TAMPONADA INIMII – TI
Este o decompensare a inimii produsa de o acumulare de lichid sub tensiune în cavitatea pericardica. Acumularile de lichid (un litru, chiar mai mult) se pot produce în timp (luni, ani) sau se pot produce brusc. În cazul în care ele se produc lent apare o simptomatologie, prezentandu-ne la medic acesta va putea pune diagnosticul si cu o medicatie corespunzatoare se poate preveni o astfel de situatie.
Problema neplacuta este cand acumularea de lichid se produce brusc chiar cu numai 200-300 ml.
Masuratoare radiestezica: Posibil tamponada inimii – PTI
PTI < 60 – fara probleme
PTI = 65-70 – predispozitie
PTI = 70-75 – situatie iminenta (se poate produce oricand fara avertisment)
Se va actiona în timp util adica de la 65 pana la 70.
Cauzele care conduc la tamponada inimii:
* Pericarditele (inflamarea pericardului) care pot fi cauzate de TBC viral sau bacterian. Se va stabili cauza prin masurarea ABEP pentru fiecare situatie ABEP PE –pentru TBC viral sau bacterian.
* Infarct de miocard – ruptura anevrisuala (IM-RA). IM poate fi însotit si de tamponada inimii ceea ce poate agrava si mai mult cazul ce deseori este fara rezolvare. Vom masura nu infarct de miocard cum am masurat pana acum ci ABEPTI pentru IM, apoi ABEPRA.
* Boli tumorale;
* Boli de colagen
* Hemopericardul (ruptura usoara cu hematom în cadrul muschiului cardiac) – acesta apare în urma unui tratament eronat cu anticoagulante. Daca anticoagulantele se iau într-o pericardita acuta duce la asa ceva. La ABEPPE 65-70 este contraindicat sa luam anticoagulante.
Tablou clinic pentru tamponada inimii:
- durere precordiala;
- tahicardie;
- anxietate extrema;
- transpiratie;
- colaps tensional pana la stare comatoasa;
- cianoza;
- congestie venoasa a jugularelor;
- hepatomegalie (marirea ficatului)
Tratament Tamponada inimii:
Clasic: Urgenta care va face punctie precedata de oxigenoterapie;
Bioenergetic:
ü La ABEPTBC- viral sau bacterian se fac masuratori radiestezice de favorabilitate pentru medicatie în colaborare cu medicul;
ü Pentru IM si RA – REBEC. Un PTI de 65-70 rasapunde foarte bine la REBEC chiar daca este în legatura cu un viitor IM.
ü Anevrismul ca atare se trateaza si el f. bine prin REBEC chiar daca îsi pastreaza forma, mai ales daca este congenitala. Se întareste si se elasticizeaza peretele vasului. Este foarte importanta aceasta elasticizare deoarece înlatura friabilitatea vaselor.
NOTa : În toate cazurile de oprire a inimii resuscitarea se face rapid în primele 3-4 minute (dupa aceasta perioada intervine decerebralizarea ireversibila) prin respiratie gura la gura si masaj cardiac cu presiune ritmica.
Nu se executa resuscitare în caz de tamponada a inimii. (aceasta se recunoaste prin aparitia cianozei la gat, se vad clar vasele edematate, înrosite).
CORD PULMONAR ACUT (embolism pulmonar)CPA
- este o hipertensiune pulmonara brutala cu supraîncarcarea brusca a ventricului drept ce duce la dilatarea si ischemizarea cavitatii respective.
De obicei CPA este secundar unui baraj vascular acut (embolie pulmonara). Aceasta duce si ea la tulburari acute în irigatia cororaniana.
Masuratoare radiestezica : Posibil cord pulmonar acut (PCPA).
PCPA < 60 – fara probleme.
PCPA > 60 – cautam cauza masurand ABEPCPA în cazurile de:
ü Insuficienta respiratorie cronica;
ü Tromboza cardio-pulmonara
ü infarct pulmonar
ü insuficienta ventriculara dreapta
ü stenoza mitrala
ü procese trombozante
Tratament:
ü clasic: urgenta – intubatie, oxigenoterapie, tratament medicamentos.
ü Bioenergetic: tratamentul ABEP-urilor prin tot procedeul: dezactivare, activare,
ecranare, RBEC. Prevenire prin masuratori radiestezice de
favorabilitate.
EMBOLIA GAZOASA A INIMII STANGI (EG)
- aceasta se produce în general prin accident, aerul patrunde într-o vena pulmonara cu ocazia unei caderi bruste de presiune dupa o secusa de tuse violenta sau varsaturi. Se poate ajunge în coma totala prin embolia gazoasa a inimii stangi. Este o predispozitie. Nu orice persoana care are asemenea stari de varsaturi si tuse violenta trebuie sa ajunga la asa ceva.
Masuratoare radiestezica: Posibil embolie gazoasa – PEGSNC
PEGSNC< 60 - fara probleme
PEG are indicele SNC deoarece predispoztia respectiva nu este la nivelul structural al cordului sau al plamanului, este vorba despre neuro-conducere, de sistemul nervos central unde poate exista o dereglare de conducere. Unele dereglari de conducere pot interveni în urma unor encefalite.
Daca PEGSNC> 60 – suntem avizati, si intervenim prin RBEC la nivelul SNC-ului. Insist foarte mult asupra SNC-ului, eu nu lucrez, ptr. orice fel de boala, fara sa atac si SNC. Cedeaza f. usor si frumos. Sechele ca ischemiilor cerebrale datorate encefalitelor chiar, se pot rezolva foarte bine.
Tratament bioenergetic:
O dezactivare ABEPEG ptr. SNC;
O RBEC pentru refacerea tesutului neural
O RBEC pentru întarirea muschiului cardiac
NOTa : În toate cazurile se executa REBECSNC pentru sistemul circulatoriu (irigarea creierului).
ANGINA PECTORALA(AP)
Pana acum am discutat despre infarctul miocardic (IM) dar pana la el este o cale uneori lunga, necunoscuta de catre pacient în general, si începe cu angina pectorala.
Angina pectorala este o ischemie miocardica tranzitorie.
Personal, de cate ori am de-a face cu un cardiac masor stare ischemica a miocardului.
Cauze angina pectorala:
ü efort fizic (mers pe jos în panta ascendenta);
ü stare emotionala;
ü efort intelectual;
ü digestiv;
ü expunere la frig, vant;
ü cosmar nocturn în timpul somnului.
Simptomatologie angina pectorala:
* gheara, presiune, sfredelire, arsura;
* iradiere la baza gatului, în maxilarul inferior, partea interioara a membrului superior stang si/sau drept, alteori în ceafa, umar, abdomen;
* anxietate;
* senzatia mortii iminente.
Masuratoare radiestezica: Posibil Angina pectorala – PAP
PAP < 50 – fara probleme;
PAP = 60-65 – gradul II în activitate fizica obisnuita;
PAP = 65-70 – gradul III în activitate fizica minora;
PAP = 70-75 – gradul IV în repaus;
PAP = 75-80 - grav, acut, iminent
Aceste grade sunt stabilite stiintific, medicii asa discuta pe gradele respective. Noi masuram pe raportor stabilim gradul. Daca stabilim gradul II, 60-65 se poate produce o criza de angina pectorala într-o activitate fizica obisnuita, cu care suntem perfect obisnuiti s.a.
La gradul IV daca masuram 70-75 apare chiar în repaus total, stand perfect linistiti. Deci atentie la 60-65 . Nu este bine ca PAP –ul sa fie în apropierea lui 60. Suntem linistiti cand este sub 50.
Daca este în apropierea lui 60 imediat vom masura PIM (posibil infarct miocardic). Deoarece angina pectorala este primul pas spre IM.
Tratament bioenergetic:
* dezactivarea ABEPAP
* RBEC-ul cordului, cu insistenta pe ventricului stang;
* Masuram PICA (posibil insuficienta cororaniana acuta). Atunci cand avem de-a face cu o cardiopatie ischemica (stabilita prin ABEP) neaparat masuram ICA
Angina pectorala cronica este tranzitorie, adica, a dat un semn, a fost o criza mai mare sau mai mica si a trecut. Poate sa nu mai apara sau poate sa apara în scurt timp, minute, ore, ani. Daca apare de mai multe ori devine angina instabila, crize multiple.
INFARCTUL MIOCARDIC – IM
IM este necroza ischemica a unei zone de tesut miocardic cu acces dureros si modificari EKG. De obicei se produce o ruptura mai mare sau mai mica, de obicei la insertia unui vas cu cordul, a aortei cu cordul. De aceea masuram în timp util si arteroscleroza cororaniana (favorabilitati, tratamente naturiste).
Daca dupa PAP mai mare de 60 avem si PIM mai mare de 60 masuram ABEP pentru:
* Arteroscleroza cororaniana;
* Periartrita nodoasa;
* Tromboze cororaniene;
* Tumori, leziuni;
* Embolii;
* Insuficienta cororaniana prin stenoza mitrala si aortica sau hipertensiune arteriala paroxistica;
* Intoxicatii cu oxid de carbon (incendii sau intoxicatii cu gaze). Ele pot duce la IM pe un teren favorizant.
Dupa un IM masuram radiestezic persistenta necrozei (PN) ca ABEP:
ABEPPN-IM> 60
ABEPPN-IM> 75 grav;
ABEPPN-IM mentinut la 70,
ABEPPN-IM mentinut la 65,
Insist foarte mult pe REBEC la nivelul cordului. Cordul este un organ energetic, ca si SNC raspunde foarte bine din punct de vedere energetic, la nivel de celula chiar. Sustin ca ischemizarea se amelioreaza dupa un tratament bioenergetic bine facut.
URGENTE CARDIOVASCULARE
“Posibil “ / denumire |
ABEP – cauze |
|
SINCOPA Adams-Stokes – PSAS > 60 |
ABEPSAS -BLOC ATRIO-VENTRICULAR > 60: a ABEPSAS-INSUFICIENTÃ CORORANIANÃ CRONICÃ a ABEPSAS -MALFORMATIE CONGENITALÃ a ABEPSAS -BRADICARDIE MAJORÃ a ABEPSAS -TAHICARDIE PAROXISTICÃ VENTRICULARÃ ABEPSAS- NODUL SINUSAL ABEPSAS -NODUL ATRIO-VENTRICULAR |
|
OPRIREA CIRCULATORIE POC> 60 |
ABEPOC - ASISTOLIE ABEPOC - FIBRILATIE VENTRICULARÃ > 60: a ABEPOC TAHICARDIE PAROXISTICÃ VENTRICULARÃ aABEPOC TORSADA INIMII ABEPOC CONTRACTIE INEFICIENTÃ > 60: a ABEPOC INSUFICIENTÃ CIRCULATORIE a ABEPOC SOC HIPOVOLEMIC a ABEPOC COLAPS > 60: a ABEPOC COLAPS -STENOZÃ AORTICÃ a ABEPOC COLAPS -INFARCT MIOCARDIC a ABEPOC COLAPS -BRADICARDIE EXTREMÃ a ABEPOC COLAPS -TAHICARDII MARI ABEPOC SNC> 60: a ABEPOC TRUNCHI CEREBRAL, EDEM CERERAL CU ATINGERE BULBARÃ, SCLEROZÃ A REGIUNII BULBARE |
|
TAMPONADA INIMII – PTI > 60 PTI = 65-70 – PREDISPOZITIE PTI = 70-75 – SITUATIE IMINENTÃ |
ABEPTI PERICARDITÃ > 60: a ABEPTI PERICARDITÃ PTR. TBC VIRAL SAU BACTERIAN ABEPTI INFARCT MIOCARD SAU RUPTURÃ ANEVRISUALÃ ABEPTI HEMOPERICARD ABEPTI BOLI TUMORALE ABEPTI BOLI COLAGEN |
|
CORD PULMONAR ACUT PCPA > 60 |
ABEPCPA INSUFICIENTÃ RESPIRATORIE CRONICÃ ABEPCPA TROMBOZÃ CARDIO-PULMONARÃ ABEPCPA INFARCT PULMONAR ABEPCPA INSUF. VENTRICULARÃ DREAPTA ABEPCPA STENOZÃ MITRALÃ ABEPCPA PROCESE TROMBOZANTE |
|
EMBOLIA GAZOASÃ A INIMII STÂNGI PEGSNC > 60 |
ABEPEG SNC |
|
ANGINA PECTORALÃ - PAP > 60 PAP > 50 – fãrã probleme PAP > 60-65 –gr.II activ. fizicã obiSnuitã PAP > 65-70 –gr.III activ. fizicã minorã PAP > 70-75 –gr.IV repaus PAP > 75-80 –gr.V grav, acut, iminent |
BEPAP INFARCT MIOCARD ABEPAP POSIBIL INSUFICIENTÃ CORORANIANÃ ACUTÃ ABEPAP CARDIOPATIE ISCHEMICÃ |
|
INFARCTUL MIOCARDIC PIM > 60 |
Dacã PAP > 60 Si PIM > 60: a ABEPIM ARTEROSCLEROZÃ CORORANIANÃ a ABEPIM PERIARTRITÃ NODOASÃ a ABEPIM TROMBOZE CORORANIENE a ABEPIM TUMORI sau LEZIUNI a ABEPIM INSUF.CORORANIANÃ prin STENOZÃ MITRALÃ SI AORTICÃ SAU HIPERTENSIUNE ARTERIALÃ PAROXISTICÃ a ABEPIM INTOXICATII CU CO2 Dupã IM: a ABEPPERSISTENTA NECROZEI în IM > 60 a ABEPPERSISTENTA NECROZEI în IM menTinutã la 65 – moarte în 2 ani a ABEPPERSISTENTA NECROZEI în IM menTinutã la 70 – “ –“ sub 1 an a ABEPPERSISTENTA NECROZEI în IM > 75 moarte în 7 zile |
|
ANEVRISMUL DISECANT AL AORTEI - PADA > 60 - |
ABEPADA ARTETROSCLEROZÃ ABEPADA NECROZÃ CHISTICÃ TUNICA MEDII A CORDULUI ABEPADA HTA ABEPADA STENOZÃ ISTMICÃ ABEPADA VALVÃ AORTICÃ BICUPSIDÃ ABEPADA SINDROM MARFAN |
|
TAHICARDIE AURICULARÃ PTA > 60:÷ |
|
|
1. FIBRILATIA – PF > 60 |
ABEPTA –F CARDITA REUMATISMALÃ din STENOZA MITRALÃ ABEPTA –F INFARCT MIOCARDIC ABEPTA –F BOLI FEBRILE ABEPTA –F TOXIINFECTII ALIMENTARE ABEPTA –F FÃRÃ CAUZÃ EVIDENTÃ – vezi BLOCAJE ENERGETICE |
|
2. FLUTTER – PFTT > 60 |
ABEPTA-FTT CARDIOPATIE ISCHEMICÃ ABEPTA-FTT CARDIOPATIE INFLAMATORIE ABEPTA-FTT CARDIOPATIE HIPERTENSIVÃ |
|
3. TAHISTOLIA AURICULARÃ PTSA > 60 |
??? |
|
4. TAHICARDIA JONCTIONALÃ PTJ > 60 |
ABEPTA-TJ ALERGII ABEPTA-TJ COLON IRITAT ABEPTA-TJ SPASMOFILIE ABEPTA-TJ INSUFICIENTÃ HEPATICÃ ABEPTA-TJ INFARCT POSTERIOR ABEPTA-TJ ANXIETATE |
|
EXTRASISTOLE VENTRICULARE PESV > 60 65 > PESV > 60 é gradul I 70 > PESV > 65 é gradul II 75 > PESV > 70 égradul III 80 > PESV > 75 é gradul IV 85 > PESV > 80 é gradul V |
??? |
|
TAHICARDIA VENTRICULARÃ PTV > 60 |
ABEPTV INSUFICIENTÃ CARDIACÃ ABEPTV INFARCT MIOCARD ABEPTV CARDITÃ REUMATISMALÃ ABEPTV HTA ABEPTV SINDROM A-S |
|
FLUTTER VENTRICULAR PFTV > 60 |
ABEPFTV INFARCT MIOCARD ABEPFTV BLOC ATRIO-VENTRICULAR COMPLET |
|
FIBRILATIA VENTRICULARÃ PFV > 60 |
ABEPFV CI sau IM ABEPFV CIROZÃ HEPATICÃ ABEPFV NEOPLASME ABEPFV HIPERPOTASEMIE |
|
EDEM CEREBRAL ACUT PECA > 60 |
ABEPECA SINDROM NEURO-PAROXISTIC ABEPECA GLOMERULONEFRITÃ ABEPECA TOXEMIE GRAVIDICÃ ABEPECAFEOCROMOCITOM |
|
EMBOLIA CEREBRALÃ DE ORIGINE CARDIACÃ PECOC > 60 |
ABEPECOC CARDIOPATIE ISCHEMICÃ ABEPECA STENOZÃ MITRASÃ ABEPECA INFARCT MIOCARDIC ACUT ABEPECA ENDORARDITÃ – BACTERIANÃ ABEPECA TUMORI CARDIACE ABEPECA CARCINOM BRONSIC ABEPECA CARCINOM PANCREATIC |
|
INSUFICIENTÃ ARTERIALÃ ACUTÃ PIAA > 60 |
ABEPIAA EMBOLIE ARTERIALÃ PERIFERICÃ ABEPIAA EMBOLII PLECATE DIN CORDUL STÂNG ABEPIAA BOALÃ MITRALÃ ABEPIAA ENDOCARDITA BACTERIANÃ ABEPIAA FIBROZA MIOCARDICÃ CU ARITMIE ABEPIAA EMBOLIE DE ORIGINE EXTRACORDIALÃ ABEPIAA TROMBOZÃ ARTERIALÃ PE FOND DE ARTEROSCLEROZÃ |